1.Un barbat bolnav de cancer incearca sa-si convinga sotia sa nu divorteze, de dragul copilului
2.O femeie de 59 de ani vrea sa stabileasca un acord scris, cu sotul ei, prin care sa-l responsabilizeze pe acesta, pentru a le returna fiicelor lui, o suma de bani pe care o cheltuise si care le revenea lor.
3.Un manager la o companie unde lucreaza majoritar femei, ar vrea ca ele sa nu se mai certe dar nu stie cum sa coopereze cu ele si ce strategii sa aplice pentru a le motiva sa se implice in activitatea de productie, ca sa aiba randament.
4.Sot si sotie sunt trimisi de instanta la mediere, pentru a negocia un plan parental privind custodia minorilor, cu cat mai multe detalii, ca un fel de cod de bune practici.
Deci, totul se reduce la o mai buna comunicare relationala. Cu cat ma confrunt cu situatii de conflict, cu atat mi se pare ca rationamentele simple si logice, centrate pe problema care trebuie rezolvata, sunt cele mai eficiente pentru ca oamenii sa se inteleaga intre ei. Daca, insa, cel putin unul respinge solutiile propuse de partea/partile aflate in conflict, pentru ca este stapanit de furie sau de dorinta de razbunare, atunci toate argumentele sunt zadarnice si intra in functiune „metoda”: nici eu nu obtin nimic dar nici celalalt, pe principiul: „mor cu el de gat”. si nu sunt putine astfel de situatii.
Fie ca primesc o solicitare pentru mediere, facilitare sau consiliere de tip coaching, in probleme de managementul conflictelor, abordarea mea este aceeasi: imi manifest empatia si deschiderea pentru a percepe corect contextul in care se afla persoana care parcurge o situatie dificila de viata iar eu o incurajez sa-si puna in valoare calitatile pentru a o rezolva singura sau impreuna cu persoanele aflate in conflict. Rolul meu, in raport cu clientul, nu este sa-l judec, sa il acuz, sa-l cert, asa cum se asteapta cei mai multi si nici sa-i pun un diagnostic – pentru ca nu am competente de psiholog clinician. El nu vine la mine pentru ca ar putea fi bolnav. Rostul meu, in relatia cu clientul, este, in princpal, acela de a-l sustine, de a-l incuraja, de a-i demonta rationamentele care il impiedica sa-si urmareasca obiectivele prioritare, sa si-le formuleze mai clar, sa gasesc cele mai potrivite argumente pentru ca el/ea sa aiba incredere in sine si sa relationeze cu colegii sau prietenii, pentru facilitarea integrarii lui, in mediul familial, profesional, social. Coaching-ul face posibila optimizarea potentialului uman. in mediul organizational, aceasta metoda conduce la motivarea si implicarea personalului, in directia obtinerii rezultatelor si a calitatii muncii, notabile si masurabile.
Daca responsabilitatile mele sunt indeplinite, atunci solutiile la tensiunile sau conflictele generate anterior pot fi gasite cu mai multa usurinta de client, impreuna cu celelalte persoane implicate in disputa. Propunerile lor de solutii pot fi discutate si negociate intr-un cadru mai larg (mediere) si intelegerea lor poate fi detaliata, punct cu punct, cu precizari specifice, legale, sub forma unui acord. Conform legii medierii, acest acord poate ramane ca un inscris pe care cele doua parti se obliga sa-l respecte de buna voie (asa cum a fost semnat) dar poate fi si incuviintat in instanta de judecata, devenind astfel titlu executoriu.
Revin la cele patru situatii conflictuale de la inceput. Trei dintre acestea s-au incheiat cu acord, ba mai mult, am primit si feed-back-uri pozitive de la cei care au apreciat directionarea si clarificarea obiectivelor lor, spre o intelegere avantajoasa pentru toti. Cealalta, insa, isi urmeaza drumul ei sinuos, in instanta. Unul dintre soti nici nu vrea sa auda argumentele sau solutiile celuilalt.